Ce este e-Learning-ul? Pentru mulţi dintre cei care o folosesc, e-Learning este o noţiune confuză. Este evident că „e” nu înseamnă „electronic”. „e” din e-Learning trebuie asociat unor noţiuni precum evoluţie, extindere, dezvoltare. E-Learning reprezintă un mediu de educaţie cu tendinţă continuu ascendentă, un proces orientat spre cresterea performanţei individuale si organizaţionale.În sens larg, prin e-Learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei si comunicării. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăţare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantică a conceptului e-Learning interferează si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experienţelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată de calculator, online learning/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educaţional, o gamă largă de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educaţie: hărţi, dicţionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărţi (e-books), teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilităţi, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învăţare, evaluare sau ca mijloc de comunicare.
E-learning reprezintă interacţiunea dintre procesul de predare/învăţare si tehnologiile informaţionale – ICT (Information and Communication Technology) – acoperind un spectru larg de activităţi, de la învăţământul asistat de calculator pană la învăţământul desfăsurat în întregime în manieră online.[1] Conceptul pregătire pentru viaţă, care a constituit multă vreme un obiectiv major al sistemelor educative din întreaga lume, a devenit redundant în perspectiva deschisă de uriasele transformări din societate datorate schimbărilor tehnologice si economice. Cu treizeci de ani în urmă, educaţia pe tot parcursul vieţii putea fi privită ca o opţiune pentru o vârstă cu mai mult timp liber. Acum a devenit o necesitate. Se asigură astfel posibilităţi de studiu unor categorii largi de persoane, fără întreruperea activităţii lor profesionale. În sens restrâns, e-Learning-ul reprezintă un tip de educaţie la distanţă, ca experienţă planificată de predare-învăţare organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială si logică pentru a fi asimilate de elevi, studenţi în manieră proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informaţiei si comunicării - în special prin Internet. Internetul constituie atât mediul de distribuţie al materialelor, cât si canalul de comunicare între actorii implicaţi.
Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se referă la: (a) orientarea spre elev sau student, prin personalizarea parcursului de formare, compunerea diferită a obiectelor educaţionale în funcţie de cerinţele fiecărui beneficiar, prin individualizarea formării, structurarea non-lineară a informaţiilor cu posibilitatea revenirii la conţinuturi mai dificile în urma identificării automate a lacunelor, autonomie prin eludarea unui ritm impus, (b) resurse distribuite, prin utilizarea/integrarea/accesarea bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor în discuţiile studenţilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator în grupul de învăţare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia, 1995).